Despagubiri pentru victimele persecutiilor etnice

Aproximativ cinci mii de persoane persecutate din motive etnice de regimurile instaurate între 1940 si 1945 ar putea beneficia de unele drepturi reparatorii, potrivit unui proiect de hotarâre supus dezbaterii publice, ieri, de Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse.

Initiativa legislativa ii vizeaza pe cei care in perioada regimurilor instaurate in urma celui de-al Doilea Razboi Mondial au suferit persecutii in urma refugiului, expulzarii sau stramutarii pe motiv de apartenenta etnica. Astfel, persoanele persecutate vor beneficia de drepturile prevazute de lege, indiferent daca la data
stramutarii aveau domiciliul pe teritoriul statului sau pe teritoriile românesti ocupate de catre alte state. Totodata, de indemnizatia lunara vor beneficia si persoanele ale caror cereri anterioare au fost solutionate prin hotarâri de respingere. Potrivit notei de fundamentare a proiectului, modificarea se face ca urmare a modului diferit în care instantele judecatoresti si casele de pensii au solutionat cererile pentru ajutorul lunar. Astfel, unele instante au considerat ca beneficiaza de masurile reparatorii cetatenii români care, în perioada 6 septembrie 1940-6 martie 1945, s-au refugiat, au fost stramutati sau expulzati pe teritoriile aflate sub jurisdictia statului român, argumentându-se ca de aceste masuri nu pot beneficia si cetatenii români care si-au schimbat domiciliul din teritoriile aflate sub administratie româneasca în teritoriile ocupate de Ungaria horthysta, în conditiile în care statul român nu si-ar fi persecutat cetatenii pe motiv de apartenenta etnica. Pe de alta parte, alte instante au stabilit ca beneficiaza de masurile reparatorii orice cetatean român, indiferent de nationalitate, suferind persecutii din motive etnice, a fost refugiat, expulzat sau stramutat în alta localitate, indiferent daca la data stramutarii avea domiciliul pe teritoriul statului român sau pe teritoriile românesti aflate sub ocupatia altor state. Potrivit documentului, în urma modificarii actului normativ, aproximativ 5.000 de persoane carora li s-au respins dosarele
pentru obtinerea respectivului drept vor beneficia de indemnizatia lunara. În cazul aprobarii cererilor, indemnizatiile lunare se acorda începând cu luna urmatoare depunerii acestora.

Masuri reparatorii, dupa 50 de ani
In urma celui de-al Doilea Razboi Mondial, România a fost nevoita sa cedeze catre U.R.S.S. teritoriile Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta. Din acel moment, în fostele tinuturi românesti a fost instaurat un regim bolsevic, caracterizat ca fiind totalitar si persecutor fata de cetatenii români, acestia fiind obligati sa renunte la domiciliile lor si sa se refugieze pe teritoriile aflate sub jurisdictia statului roman. Aceeasi situatie a avut loc si în tinutul din nord-vestul Transilvaniei, care a fost cedat Ungariei, precum si în sudul Dobrogei, zona Cadrilater fiind cedata Bulgariei. Cetatenii români din aceste teritorii au fost obligati sa se refugieze în alte localitati. Totodata, urmare abdicarii regelui Carol al II-lea a fost instaurata dictatura antonesciana, de natura fascista, care a supus opresiunii persoanele de etnie rroma, evreiasca sau maghiara, acestea fiind deportate, trimise în lagare de concentrare ori exterminate sau obligate, datorita persecutiilor pe motive etnice, sa-si schimbe domiciliul.